Muzeul Dunării de Jos prezintă publicului în luna mai, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, vas de provizii, cultura Boian.

Muzeul Dunării de Jos, Călărași. FOTO Adrian Boioglu
Muzeul Dunării de Jos, Călărași. FOTO Adrian Boioglu

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului în luna mai, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, vas de provizii, cultura Boian.
Vasul este de formă tronconică, formă particulară vaselor Boian, cu umăr ușor bombat, cu patru incizii paralele pe linia mediană. Vasul este decorat cu excizii, reprezentând motive meandrice care se repetă pe toată înălțimea.

„Decorul este realizat pe aproximativ 60% din suprafața obiectului, restul vasului rămânând nedecorat, putându-se observa doar câteva linii de incizie. La nivelul buzei vasul este prevăzut cu o bandă de două linii incizate.
Fiind un vas de mărime medie, a fost realizat pe etaje, prin aplicări succesive de colaci de lut. A fost lucrat cu mâna dintr-o pastă grosieră având ca degresant nisip și cioburi pisate, lucru vizibil în spărtura cioburilor. La interior este nelustruit, în timp ce la exterior este atât ornamentat cât și bine lustruit. Are o poziție ușor înclinată care se datorează greutății proprii, cât și dimensiunii mari ale acestuia (H-52 cm).
La intrarea în laboratorul de restaurare se prezenta în stare fragmentară.
Fragmentele ceramice au fost supuse operațiunilor primare de restaurare și anume: imersia acestora în apă pentru saturarea pastei, tratamente chimice cu acid citric, perieri fine sub jet de apă, neutralizarea acestora și uscarea lor în etuvă la temperaturi de 100°-130°C.
În momentul sortării materialului s-a observat că nu toate fragmentele prezentau decor incizat sau excizat, iar grosimea fragmentelor decorate era diferită de cea a celor fără decor, lucru care ne-a condus la ideea că ar putea fi vorba de două vase. Însă, în timpul reconsituirii vasului s-a observat că toate fragmentele aparțineau aceluiași vas.
Întregirea vasului s-a realizat pornind de la fundul acestuia către buza lui. Fragmentele ceramice au fost lipite cu aracet, iar în zonele lacunare s-au aplicat plombe de ipsos pentru consolidare. După reconstituire, prin analogie s-a trecut la redarea decorului și apoi la integrarea cromatică” , a declarat Elena Paraschiv, restaurator.  

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CLnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CLnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*